Renasterea In Arta h4o4k

~ I

Rena~terea, una din perioadele artistice cele mai fertile, a produs O constelatie de genii. Italia a devenit cea mai importantii tarii culturalii din Europa ~i clasicismul aliituri de naturalism au devenit curentele principale ale artei. ena~tere este denumirea folosita pentru a D descrie perioada schimbarilor culturale ce Rau avut lac In secolele al XV-lea ~i al XVI., lea In ltalia ~i care au influentat, In fmal, cea mai mare parte a Europei. Rena~terea a dus la a schimbare a valorilor umane -un avant de energie ~i de Incredere In potentialul uman care a avut numeroase consecinte. Printre cele ~fmai spectaculoase consecinte se pot enumera ~!Inflorirea artelor ~i noua viziune asupra rolului artelor ~i a arti~tilor In viata societatii. Rena~terea a Inceput In ltalia. Cauzele care au dus la aparitia acestui curent sunt multiple.

l: ltalia era, la aceadata, cea mai bogata tara din Ei.lropa ~i era posesoarea unei Indelungate , traditii artistice. Avea multe ora~e indepen-

dente, 1nfloritoare economic, populate cu comercianti ~i bancheri nerabdatori sa-~i vada numele imortalizat In diferite portrete comandate, In palate noi care se construiau sau In capelele somptuoase ale familiilor. Toata aceasta bogatie materiala nu putea garanta aparitia artei de mare valoare dar a oferit arti~tilor suficiente oportunitati pentru a-~i Imbunatatii stilul ~i pentru a-~i etala talentele. Un centru cultural Arta renascentista celebra umanismul ~i lumea lnconjuratoare, abandoru1nd vechiul stil, mai spiritual, caracteristic Evului Mediu. insemna, de fapt, "Rena$terea Antichitatii" -redescoperirea civilizatiilor clasice, ale Greciei Antice ~i ale Romei. In toata splendoarea lor. Literatura, filosof1a~i arta antichitatii le-au pus la dispozitie italienilor noi standarde ~i noi modele. Anticii erau irati pentru atitudinea lor generala asupra vietii dar nu trebuie sa uitam nici faptul ca la o mie de ani dupa destramarea lumii antice multe din realizarile aritichitatii nu fusesera egalate. Rena$terea, pe langa tratarea subiectelor clasice In arta, implica ~i redescoperirea tehnicilor antice In arhitectura, constructii sau sculptura. Arhitectura Renascentista Italia era o tara cu multe ora~e frumoase, fiecare dintre ele avand o anumita traditie artistica. Nu

O ..Na~terea Zei,ei Venus" a lui Boticelli este una dintre cele mai gra'ioase ~i poetice picturi ale Rena~terii, reflect3nd climatul intelectual in Floren,a sf3r~itului secolului XV.

exista 1ns~ nici o indoia1~ c~ Florenta a fost pe primulloc, in secolul ai XV-lea, in care a ap~rut curentul artistic numit Rena~tere. Construirea catedralei ora~ului i-a oferit lui Lorenzo Ghiberti (1378-1455), primul mare sculptor renascentist, multe ocazji de a-~i demonstra talentul. in anul 1402 s-a organizat un concurs, cu scopul de a desemna atelierul care avea s~ proiecteze ~i chiar s~ realizeze portile din bronz ale baptisterului catedralei. Ele trebuiau construite dintr-o serie de pl~ci, fonnand un relief. (Reliefurile sunt sculpturi realizate pe un anumit fundal, de obicei din acel~i material, ca de exemplu moneda metalica.) Concursul a fost c~tigat de Ghiberti cu lucrarea "Sacrificiullui Isaac". Isaac era reprezentat gol, avand un corp atletic, clasic -o maniern foarte diferita fat:l de vechiul stil, ascetic, bisericos ai artei epocii medievale. Capodopera lui Ghiberti o reprezint~ cele dou~ seturi de pot:ti ale baptisterului din Florenta. Un nurrulr mare de arti~i renumiti au inv~tat arta sculpturii in atelierul artistului, printre care ~i Donatello (1386-1466) care ~i-a intrecut maestrul. Opera lui, plin~ de viat:l, cu multe trns~turi clasice, include ~i celebra 35

RENA~TEREA

IN ARTA

O David, statuia de bronz apart,inand lui Donatello creata in anul 1434, a reprezentat, probabil, primul nud in picioare realizat dupa caderea Imperiului Roman.

O

Siciuirea

pictata

de Piero della sca. Acest tablou este aproape un exerci,iu abstract in arta perspectivei. Datorita construc,iei, tabloul inspira claritate ~i calm.

~

indepartarea graduala de prim-plan. Principiul enuntat a fost de o mare valoare pentru sculptura (de exemplu la crearea reliefurilor) dar mai ales pentru pictura. Pictorii nu aveau modele antice pe care sa le poata imita, neexistand nici un artist grec sau roman a carui opera sa fie cunoscuta. Ei au inceput sa creeze in spiritul antichitatii, spirit pe care ei $i-l imaginau a fi cel mai potrivit. Massacio (1401-1428) a fost primul pictor care a creat imagini monumentale in spirit naturalist. Patroni ~i arti~ti Cea mai mare parte a secolului, Florenta a fost condusa de familia de Medici, o familie de bancheri $i de negustori care traiau intr-un stil regal. Ei au cheltuit averi pentru a-$i glorifica ora$ul $i numele familiei. Alaturi de altii, ei au comandat pictorilor lucrari cu nenurrulrate detalii decorative, in culori stralucitoare. Cel mai mare pictor, reprezentant al aces" tui stil, a fost Sandro Botticelli (1445-1510), ale carui contururi ferme, culori intr-o paleta foarte bogata $i personaje distincte, au consculptura din bronz David. Ea a fast creat~ in anul 1430 ~i a constituit inceputul unei noi perioade a Rena~terii. David apare ca un razboinic gal, cu un picior pe capullui Goliat. Statuia a fast prima lucrare de dirnensiuni mari, reprezentand un nud, in picioare, in arta european~ de dup~ antichitate. Apartinand aceleia~i generaiii, Filippo Brunelleschi (1377-1446)a fast unul dintre cei mai mari arhitecii ai Rena~teriitimpurii. Originar din Florenta, el a studiat monumentele antice care i-au influntat pe multi arhitecti ~i oameni de ~tiint~. Teoria antic~ roman~ ~i operele reprezentative au devenit cunoscute pe scara larg~ ~i multe din elementele arhitecturii clasice (coloane, padimente triunghiulare, arcade rotunde ~i domuri) au inceput s~ fie utilizate. Aceste influente s-au f~cut simtite in arhitectura multor cl~diri ~i ele au continuat pan~ in zilele noastre. Cea mai renumit~ lucrare a lui Brunelleschi este cupola bisericii SantaMaria dei Fiore, proiectat~ in anu11420, a mare realizare inginereasc~, datarat~ in mare m~sur~tehnicilor romane pe care artistulle-a studiat. Tat el a fast cel care a enuntat, pentru prima data, legile perspectivei -desenarea unei scene pe a suprafat,} plan~, astfel incat desenul s~ par~ a avea adancirne, prin 36

O

Tempietto,

opera

a arhitectului italian Bramante inchinata martiriului Sfantului Petru. Danata Bramante a fast unul dintre cei mai mari arhitec~i ai Rena~terii tarzii, canstruind in stilul simetriei clasice.

ferit picturilor sale o not:l deosebit:l. Adoratia Magi/or, capodoper:l a pictorului Botticelli, este un exemplu de scen:l religioas:l, in care este prezent ~i patronul artistului, un Medici mandru, preocupat de propria-i persoan:l, in contrast evidept cu Madona ~i Pruncul. Cele rnai cunoscute lucr:lri ale lui Botticelli, Primavera ~i NQ$tereaZeitei Venus sunt lucr:1ri reprezentative pentru un alt ideal al Rena~terii-pasiunea pentru mitologia clasic:l ~i ideile filosofice mistice. Printre pictorii cei mai cunoscuti ai Rena~teriitimpurii ~i care nu erau florentini, se pot aminti Andrea Mantegna (1431-1506)~i Piero della sca(1415-1492). Piero utiliza cu foarte mult:l precizie arta perspectivei, ca de exemplu in lucrarea Biciuirea. Perspectiva, al:lturi de personajele sale ce eman:l mult calm, fac ca operele lui Piero s:l aibe un aer distinct, de etemitate. Perioada cuprins:l intre anii 1500 ~i 1530 este cunoscut:l in istoria artelor ca Rena~terea tarzie. Generatiilede arti~tiaju~i la rnaturitatea lor artistic:l, ~i-auperfectionat arta utiliz:lrii per-

O Frumoasa grad;nar;ta. una din capodoperele pictate de Rafael in anul 1507. Tabloul ilustreaza prin atitudinea personajelor. gesturi ~i chiar prin direc1ia privirilor marea influen1a pe care a avut-o Leonardo da Vinci asupra artistului. Personajele creaza o compozi1ie triunghiulara. stabila. Simplicitatea ~i calmul pe care le emana tabloul lui Rafael, sunt caracteristice intregii opere.

'" ~

spectivei, "chiaroscuro" (umbrirea) ~i chiar alte tehnici cu scopul de a-~i convinge spectatorii asupra realismului personajelor ~i scenelor. In perioada Rena~terii tarzii, Roma a ocupat locul Florentei, ca centru al artei italiene, cu toate ca toti marii arti~ti care lucrau in ora~ erau veniti din alte parti. Roma le-a oferit sprijin arti~tilor- Papa Leon al X-lea ~i Julius al IIlea au avut preocupari artistice pentru a reda capitalei vechea ei maretie dar ~i dorinta de a fi imortalizati. Prin angajarea celor mai renumiti arti~ti contemporani, Sfintii parinti 2U contribuit la crearea unor capodopere, cum ar fi Capela Sixtina ~i splendida bisericaSfantul Petru, cea mai mare biserica din lumea cre~tina. Genii supreme In perioada Rena~terii tarzii, existau trei mari arti~ti, considerati a fi arti~ti de geniu. Contemporanilor, arti~ti ca Leonardo da Vinci, Michelangelo sau Rafael, le pareau "superarti~ti". Tot in aceasta perioada a aparut ~i convingerea ca artistul este o persoana .deosebita, mai degraba, decat un simplu meseria~, care-~i indepline~te un contract. Leonardo da Vinci (1452-1520) era mai in varsta decat ceilalti doi. Un individ ciudat, multi-talentat, el a lasat posteritatii doar cate.: va picturi ~i a petrecut la Roma o perioada relativ scurta de timp. Cu toate acestea, Madona printre stanci ~i Mona Lisa sunt reprezentari superbe ale idealului clasic -asemanator cu viata, dar totu~i misterios. Ca ~i Leonardo, Michelangelo Buonarotti (1475-1564) era florentin. El era un sculptor ~i pictor de geniu ~i a petrecut patru ani din viata pictand tavanul Capelei Sixtine, o capodopera reprezentand scene biblice, incepand cu Creatia. Rafael (1483-1520) a fost cel mal pur dintre clasici, creand adevarate capodopere ale

O Tizian a tratat subiecte diferite inspirate din mitologia clasica, intr-un stil foarte bogat ~i senzual. Venus d;n Urb;no (1538) nu pare O creatura mitica ci O femeie frumoasa ~i senzuala. Decorul este O camera tipic renascentista, cu doua servitoare, in planul indepartat.

37

'2

RENA$TEREA IN ART A serenita1;ii ~i annoniei chiar ~i atunci cand reprezenta ac1;iuni pline de vigoare. Picturile sale care o ilustreaz;1 pe Madona, urnan;1 ~i gra1;ioas;1,dar totu~i pur;1 ~i idealizata, au pus teffielia unui nou stil in picturn, stil care a durat secole intregi. Printre cele ffiai reffiarcabile lucrnri ale sale se num:lrn frescele pictate pentru Stanza, apartaffientele Papei de la Vatican. Printre acestea cea ffiai celebr;1 este fresca Scoala ateniana care reprezinta incununarea clasicisffiului din perioada Rena~terii tiirzii. Cel ffiai cunoscut arhitect al acelei perioade este Donato Braffiante (1444-1514). El este cel care a dat o nou;1 diffiensiune, clasic;1, cl;1dirilor simetrice, ca in cazul cl;Idirii Teffipietto din Roffia. Braffiante este cel care a proiectat bis-

erica Sfantul Petru, care unna sa aibe capelele dispuse radial ~i un acoperi.5 boltit. jn istoria lunga ~i complicat:l a acestei biserici a fost implicat ~i Michelangelo, alaturi de multi altii. Sosirea la Vene~ia Venetia, 1nconjurata aproape 1n intregime de rnare, a fost izolata de restul Italiei ~i impactul Rena~terii s-a produs relativ tarziu. jncepand insa cu sfa~itul secolului al XV-lea, 1n Venetia au 1nceput sa apara rnai multi pictori renumiti printre care Giovanni Bellini (1430-1516), Giorgione (1476-1510) ~i Tizian (1487-1576). Spre deosebire de ceilalti pictori italieni, arti~tii venetieni erau rnai degraba, "f1Zici" decat "intelectuali". Cel rnai cunoscut dintre ei, Tizian, era

~COALA

$coala atenianil pictata

de Rafael, in Stanza

apartamentele

private

Vatican.

prolific,

creeze ani. "' .,. .)0(

este cea mai frumoasa

Foarte

cand avea doar

El a inclus

ilustreaza

38

filosofia,

in

Papei

Rafael

a inceput

douazeci

literatura,

de

la sa

~i cinci de

sale religia,

scene

arta.

~coala

Greciei

de la Signatura,

ale

operele

fresca

ce

legea ~i

medievali Filosofii ganditori ~i

ATENIANA aten;ana

Antice,

evoca

marii

venerata

ganditori

atat

ai

de arti~tii

Platon

~i Aristotel

sunt plasa1i in cen-

matematicianul

Platon,

cu barba

ca ar semana din

prim-plan,

mana, este probabil

~i par carunt,

cu Leonardo

portretullui

frescei, simetria

de ~tiin1a. Printre ei se afla

nobiliara

fac din aceasta opera

intregului

clasicism renascentist.

Euclid

~i

Arta ~i omul13

astronomul

-LEONARDO

DA VINCI

Arta ~i omul14

intr-o

Michelangelo.

Subiectul

inconjura1i

se

da Vinci;

sprijinindu-se

de

la capatul treptelor,

~i oameni

Ptolemeu. spune filosoful

cat ~i de cei renascenti~ti.

trul imaginii,

un maestru inegalabi1 m simtul culori1or ~i textur:1. El ~ creat numeroase portrete impresional1te. In arhitectur:1, venetianul Andrea Palladio (1508-1580) a adoptat modelele romane pentru a crea un sti1 nou de palate ~i a influentat multi arhitecti vreme de mai multe secole. Cam din anul 1530 clasicismul renascentist a fost 1nlocuit cu un curent mai extravagant, numit manierism. Sfa~itul Rena~terii estedeseori considerat a fi avut loc m acela~i timp cu "Sacco di Roma" (pr:1darea ora~ului Roma de catre trupele conduse de Carol Quintul), care a dus la schimbari dramatice 1n Italia. Totodatael reflecta ~i faptul ca Rena~terea clrzie ajunsese mtr-un punct mort: perfectiunea fusese atinsa ~i trebuiau explorate noi directii In arta.

~i atmosfera

calma,

un rezumat

al

-MICHELANGELO