Sinuzita 5m3b1

SINUZITA Sinuzita este o boala inflamatorie ce se manifesta la nivelul mucoasei sinusurilor craniene. Sinusurile sunt cavitati din grosimea maxilarului si osului frontal, etmoid sau sfenoid, captusite cu o mucoasa ca cea a cavitatii nazale. Ele comunica prin mici canale cu fosele nazale. Denumirea sinusurilor corespunde oaselor in care se afla: sinusul maxilar, frontal, etmoidal si sfenoidal. Rolul sinusurilor este acela de a incalzi, filtra si umezi aerul inspirat, precum si acela de “cutie de rezonanta” pentru sunetele produse de corzile vocale. Sinuzita reprezinta inflamatia mucoasei acestor sinusuri. In cazul infectiilor virale ori bacteriene manifestate la nivelul mucoasei nazale orificiile sinusurilor se pot obstrua, astfel ca secretiile sinusale nu mai sunt drenate. Acestea se acumuleaza la nivelul sinusurilor si creeaza conditii propice dezvoltarii unor microorganisme, cu aparitia infectiei si puroilui. Clinic, pacientul simte colectiile purulente de la nivelul sinusurilor ca o senzatie de presiune la nivelul fetei. Tipuri de sinuzita: Sinuzita este acuta sau cronica. Pe langa aceasta clasificare, sinuzitele mai sunt denumite si dupa sediul infectiei: sinuzite frontale, maxilare, sfenoidale si etmoidale. Sinuzita acuta, tratata adecvat, se vindeca in decurs de trei saptamani si nu apare mai des de trei ori pe an. Cauze: cel mai frecvent survine in urma unor infectii pe caile aeriene superioare:  (raceala in special)  polipi nazali  alergii (rinita alergica)  deviatia de sept  abcesele dentare Sinuzita cronica: este considerata cronica dupa mai multe recidive ori daca nu cedeaza la tratament si persista peste sase saptamani. In general sinuzita se cronicizeaza dupa mai multe pusee acute. Cauze: cele mai frecvente sunt infectiile repetate ale mucoasei nazale, deloc de neglijat sunt alergiile mucoasei nazale. In cazul bolilor alergice, inflamarea repetata a mucoasei nazale si a sinusurilor poate duce la cronicizare.  Expunerea prelungita la frig,

 abagismul activ sau pasiv si inhalarea pe un timp indelungat de substante iritante;  modificari anatomice care duc la ingustarea cavitatii nazale, acest fapt impiedicand drenarea suficienta a secretiei mucoasei (deviatii de sept ori traumatisme ce duc la modificarea structurii anatomice normale a cavitatilor nazale);  polipi ori formatiuni tumorale;inhalarea de cocaina, care in timp produce necroza ( moartea celulelor) mucoasei nazale cu pirderea definitiva a functiilor senzoriale ale nasului (pierderea mirosului);  sistemul imunitar slabit: in diferite boli ce duc la scaderea imunitatii organismului (infectii cronice, hepatite cronice, HIV, cancere etc.) Semne si simptome: Pacientul prezinta o durere sau senzatie de presiune la nivelul sinusurilor, pe care el o acuza ca fiind in jurul ochilor sau in spatele acestora, desupra sprancenelor ori deasupra dintilor. Poate avea secretii abundente, purulente, galbene sau verzui. Pacientul prezinta o stare generala de rau, poate avea usoare stari febrile. Poate acuza diminuarea mirosului sau uneori simte mirosuri neplacute, fara ca persoanele din jur sa simta acelasi lucru (mirosurile vin de la propriile sinusuri, ele nu sunt in mediul din jur si de aceea alte persoane nu le percep). Diagnostic: Desi simptomatologia este localizata la nivelul sinusurilor infectia nu este mereu prezenta. In aceste situatii medicul are nevoie de un istoric al bolii detaliat si examene clinice si paraclinice minutioase. Acestea includ radiografia sinusurilor, teste alergologice cutanate, tomografie computerizata care ne ofera informatii clare cu privire la cavitatile sinusale, examenul microscopic si bacteriologic al secretiilor nazale si nu in ultimul rand examenul endoscopic al cavitatilor nazale. Acesta din urma se realizeaza cu ajutorul unui endoscop subtire si flexibil care se introduce in cavitatea nazala (metoda non-invaziva). Aceasta metoda este indispensabila unui diagnostic de finete. Tratament: De cele mai multe ori cauzele care au determinat sinuzita (in special cea cronica) sunt multiple, iar tratamentul presupune o terapie combinata. Antibioticele se prscriu pentru a inlatura infectia (virala sau bacteriana) care sta la baza sinuzitei. Antibioticele pot fi prescrise conform unei antibiograme. Decongestionantele se dau pentru a ajusta drenajul secretiilor nazale, dezobstruand astfel cavitatile si micsorand riscurile de aparitie a infectiei. In scopul eliminarii secretiilor mucoase se folosesc mai multe substante: decongestionantele pufuri sau picaturi. Atentie mare trebuie avuta la timpul de

istrare care nu trebuie sa depaseasca 5-7 zile. Aceasta nu numai pentru ca unele din aceste substante dau dependenta, dar si datorita faptului ca, in cazul sinuzitei cronice, decongestionantele agraveaza inflamatia mucoasei. Aceste solutii pot fi luate din farmacii sau preparate in casa dintr-o jumatate de litru de apa si o lingurita de sare. Aceste spalaturi sunt indicate seara si dimineata. Infuzii cu vapori fierbinti. Fierbeti intr-un recipient cativa litri de apa in care puteti pune si ceai de menta spre exemplu, iar dupa fierbere inspirati deasupra vasului cu capul acoperit de un prosop. Vaporii fierbinti vor dilua secretiile nazale scazandu-le densitatea, astfel se vor elimina mai usor. Analgezicele

se

istreaza

pentru

calmarea

durerilor

de

cap.

Antihistaminicele sunt prescrise celor care prezinta alergii la nivelul mucoasei nazale. In aceste cazuri se mai pot prescrie si corticosteroizi, in special pentru reducerea inflamatiei. Daca sinuzita cronica nu raspunde la tratamentele de mai sus, atunci se apeleaza la interventii chirugicale. Chirurgia este indicata si in cazul tumorilor de la nivelul cavitatilor nazale, in cazul deviatiilor de sept, anomaliilor anatomice posttraumatice sau in cazul polipilor. Scopul interventiilor chirurgicale este acela de a inlatura cauza ce a provocat obstructia foselor nazale. Sinusurile devin obstruate in timpul infectiei virale ca si raceala, producandu-se inflamatia si infectia sinusurilor ca si rezultat. Diferenta dintre raceala si sinuzita, consta in faptul ca simptomele ce insotesc raceala, incluzand nasul infundat, incep sa se amelioreze dupa 5-7 zile. Simptomele atribuite sinuzitelor dureaza mai mult si se agraveaza dupa 7 zile. Sinuzita etmoidala (in spatele ochilor) - congestie nazala cu eliminarea secretiilor prin partea posterioara a cavitatii nazale (la nivelul faringelui) - presiune sau durere la nivelul unghiului intern al ochiului sau la nivelul regiunii nazale superioara - cefalee la nivelul regiunii temporale sau in jurul ochilor - simptomele de durere sau presiune se agraveaza la tuse, stranut, in pozitia culcat, fiind ameliorate de pozitia cu capul ridicat. Sinuzita maxilara (la nivelul oaselor obrajilor) - durere la nivelul oaselor obrajilor, in jurul sau infraorbital sau la nivelul dentitiei superioare

- durere sau presiune uni sau bilaterala - tumefactie, roseata sau senzatie de tensiune la nivelul regiunii geniene (a obrajilor) - simptomele de durere sau presiune sunt agravate in pozitie cu capul ridicat si sunt ameliorate la inclinarea capului - hipersecretie nazala sau secretie nazala posterioara - febra. Sinuzita frontala (la nivelul regiunii frontale uni sau bilaterala) - cefalee severa la nivelul regiunii frontale - febra - durere agravata de inclinarea capului si ameliorata in pozitia cu capul ridicat - hipersecretie nazala sau secretie nazala posterioara. Sinuzita sfenoidala (la nivelul regiunii posterioare oculare) - cefalee profunda cu durere la nivelul regiunii superioare si posterioare cefalice, de-a lungul regiunii frontale si la nivelul regiunii posterioare oculare - febra - durerea se agraveaza in pozitia culcat sau prin aplecarea in fata - diplopie (vedere dubla) sau dificultati de vedere in cazul in care apare presiune asupra substantei cerebrale - hipersecretie nazala sau secretie nazala posterioara. Sinuzita cronica Sinuzita etmoidala - hipersecretie nazala cronica, obstructie nazala si usor disconfort de-a lungul puntii nazale - durere agravata in cursul zilei sau la purtarea ochelarilor - durere cronica si respiratie urat mirositoare - de obicei apar recaderi la nivelul altor sinusuri. Sinuzita maxilara - disconfort sau presiune la nivelul regiunii posterioare oculare - durere cronica la nivelul dentitiei - durerea se agraveaza la frig, expunerea la alergeni sau infectii intercurente - disconfortul creste in intensitate de-a lungul zilei, cu agravarea/aparitia tusei de-a lungul noptii. Sinuzita frontala - cefalee persistenta usoara la nivelul regiunii frontale - istoric de traumatism sau afectare a regiunii sinusale.

Sinuzita sfenoidala - cefalee difuza usoara. Diagnostic Diagnosticul sinuzitei se bazeaza pe o evaluare amanuntita a istoricului bolii si pe examenul fizic. Este foarte importanta diferentierea intre o simpla infectie de cai respiratorii superioare si infectia sinusala. Infectia sinusala este de obicei de cauza bacteriana si necesita terapie antibiotica. Exista si situatii cand agentul etiologic al sinuzitei este un virus (terapia antibiotica fiind in acest caz inutila). Infectiile de cai respiratorii superioare si raceala sunt de cauza virala. Diagnosticarea adecvata a acestor entitati este foarte importanta pentru orientarea tipului de tratament. Supratratarea infectiilor virale poate fi un lucru periculos. Tomografia computerizata In majoritatea cazurilor, diagnosticul sinuzitei acute nu necesita investigatii complexe. In cazurile nesigure, se poate efectua scanare tomografica, ce evidentiaza cu exactitate arhitectura sinusurilor paranazale, meaturilor nazale si a structurilor invecinate. Diagnosticul de infectie sinusala este pozitiv in cazul in care scanarea tomografica evidentiaza una din urmatoarele:  nivel de lichid in unul sau mai multe sinusuri  opacifierea totala a unuia sau mai multor sinusuri  ingrosarea conturului normal al sinusurilor. Ingrosarea conturului sinusal poate aparea si la persoane care nu acuza simptome de sinuzita. In concluzie, pentru stabilirea diagnosticului de sinuzita, este necesara corelarea rezultatelor scanarii tomografice cu examenul fizic si simtomatologia pacientului. Radiografia Diagnosticul sinuzitei acute era stabilit in trecut prin efectuarea unei radiografii sinusale, intrucat simptomele sinuzitei acute sunt similare cu cele ale unei infectii de cai respiratorii superioare. De fapt, infectia virala predispune la aparitia sinuzitei. Cu toate acestea, radiografiile sinusale nu sunt specifice si depind in mare parte de o buna tehnica de executare. Potrivit unui studiu, in 55% din cazuri, sinuzita nu este vizibila pe radiografia sinusala. Diagnosticul de sinuzita poate fi probabil in cazul in care simptomatologia persista peste 7-10 zile.

Ultrasonografia Ecografia este alta dintre metodele de diagnostic non-invaziv. Aceasta metoda este rapida, sigura si mai putin costisitoare comparativ cu scanarea tomografica. Cu toate acestea, ultrasonografia nu ofera aceeasi acuratete ca in cazul tomografiei. Ultrasonografia nu a fost acceptata in totalitate pentru diagnosticul infectiei sinusale, de catre asociatiile medicale, mai ales in randul medicilor specialisti otorinolaringologi (O.R.L). Scanarea tomografica ofera o imagine mult detaliata a structurilor anatomice, putand fi de ajutor pentru planificarea unei posibile interventii chirurgicale. Consult ORL In cazul in care simptomele persista, in ciuda unei terapii adecvante, se recomanda consultul medicului specialist (O.R.L-ist). Medicii specialisti O.R.L pot vizualiza direct meaturile nazale si orificiile de la nivelul sinusurilor, cu ajutorul unui instrument numit nasofaringoscop. Acesta este un tub flexibil, din fibra optica, care se insera prin orificiul nazal, permitand medicului specialist vizualizarea meaturilor nazale si observarea daca orificiile sinusale sunt libere si daca dreneaza adecvat. De asemenea pot fi diagnosticate diverse cauze ale respiratiei dificile ca: deviatia de sept, polipii nazali, vegetatii adenoide sau procese amigdaliene marite. Medicul O.R.L.-ist poate drena sinusurile afectate pentru a efectua examen bacteriologic de la nivel sinusal. Aceasta procedura este mult mai invaziva decat cele mentionate mai sus. In timpul ei, medicul va introduce un ac in sinus de-a lungul pielii si osului, incercand sa extraga lichid, ce urmeaza a fi trimis la laborator pentru examen bacteriologic. Se poate diagnostica orice tip de bacterie, de obicei in mai putin de 2 zile. Urmeaza istrarea de antibiotice adecvate in functie de rezultatul antibiogramei. Cu toate acestea, procedura aceasta se foloseste foarte rar, intrucat este foarte invaziva; scanarea tomografica ofera rezultate foarte detaliate, iar antibioticele standard folosite in infectia sinusala sunt de obicei eficiente, chiar daca nu se cunoaste tipul exact de microorganism. Tratament Scopul principal al tratamentului sinuzitei il constituie diminuarea tumefactiei sau inflamatiei de la nivelul meaturilor nazale si sinusurilor, eliminarea infectiei, promovarea drenajului sinusal si mentinerea sinusurilor libere. Tratament ambulator

Tratamentul ambulator ajuta la deschiderea sinusurilor si ameliorarea senzatiei de uscaciune. Promovarea drenajului sinusal presupune:  consumul de apa si lichide hidratante; ceaiul cald este frecvent recomandat  bai de abur efectuate de 2-4 ori pe zi prin aplecarea si inhalarea deasupra unui castron cu apa fiarta (a nu se efectua in timp ce apa fierbe pe aragaz), pentru pastrarea aburului se poate folosi un prosop. Aceasta procedura ar trebui efectuata cel putin 10 minute. De asemenea, se mai recomanda dusuri fierbinti, cu aburi. Preparatele mentolate pot fi adaugate in apa de inhalatie pentru a ajuta la deschiderea sinusurilor obstruate. Metode utile in drenarea mucusului: utilizarea expectorantelor - substante care faciliteaza eliminarea mucusului de la nivel pulmonar si de la nivelul cailor respiratorii. Acestea ajuta la subtierea secretiilor mucoase, facilitand drenajul sinusal. Cea mai comuna substanta folosita este oximetazolina. Pentru reducerea simptomelor si a necesarului de medicamente, se mai pot folosi asociatii de siropuri pentru tuse sau tablete antitusive, decongestionante nazale si expectorante. Pentru a utiliza medicamentul adecvat, se recomanda citirea cu atentie a prospectului sau adresarea farmacistului. Diminuarea durerii: medicamentele antialgice ca ibuprofen, aspirina sau acetaminofen pot reduce durerea si inflamatia. Aceste medicamente ajuta la eliberarea cailor respiratorii prin indepartarea edemului local. Tratament medicamentos Reducerea congestiei Celulele sanguine si cele care tapeteaza cavitatile sinusale pot lupta in mod normal impotriva microorganismelor. Cu toate acestea, cand numarul bacteriilor sau virusurilor este foarte mare, asociat cu scaderea sistemului imunitar si cu o reactie exagerata la anumiti alergeni, toate acestea vor determina aparitia unei reactii inflamatorii. O infectie sinusala usoara poate fi usor tratata cu un tratament adecvat. Deoarece agentii externi pot declansa o gama variata de reactii, exista numeroase tratamente eficiente impotriva inflamatiei. Decongestionantele nazale ajuta la reducerea obstructiei cailor aeriene si sunt importante in prima faza a tratamentului pentru ameliorarea simptomelor. Spray-urile nazale (decongestionante) actioneaza cel mai rapid, efectul aparand in circa 1-3 minute. Este contraindicata folosirea acestor produse mai mult de 3 zile, intrucat devin ineficiente si vor fi necesare aplicatii din ce in ce mai frecvente, pentru a obtine acelasi efect. Acest fenomen de rebound poate fi evitat

aplicand alternativ in cele doua nari si evitand folosirea frecventa a medicamentului. Foarte multi pacienti, pentru a respira mai usor, folosesc in exces aceste preparate, devenind dependenti. Indepartarea dependentei este un proces dificil, cuprinzand istrarea de spray-uri nazale cu antiinflamatorii steroidiene, decongestionante orale, substante saline sau o combinatie a acestora. Decongestionantele orale (tablete sau in forma lichida) contin ca substanta activa pseudo-efedrina, fenilefrina. In farmacii exista o gama variata de medicamente decongestionante orale. Toate insa prezinta rezultate similare, de aceea pretul este singurul criteriu de alegere a lor. Medicamentele de referinta sunt mai scumpe, dar elibereaza substanta activa mai lent, de aceea pot si istrate mai rar. Medicamentele generice sunt mai accesibile ca pret si se istreaza la 4-6 ore sau de cate ori este nevoie. Ele actioneaza mult mai lent decat spray-urile nazale. De obicei, decongestionantele orale incep sa actioneze dupa 15-30 minute de la istrare. La fel ca si in cazul preparatelor nazale, decongestionantele orale pot deveni ineficiente in cazul utilizarii indelungate.Fenomenul de rebound este mai putin sever decat in cazul preparatelor cu istrare nazala. Tratament chirurgical Unii pacienti prezinta forme cronice de sinuzita, in ciuda tratamentului antibiotic si cu alte preparate pentru ameliorarea simptomatologiei. Pacientii cu imagine tomografica indicand infectie sinusala, precum si cei cu forme complicate de sinuzita, pot beneficia de interventie chirurgicala. Interventia chirurgicala se realizeaza cu acelasi nasofaringoscop cu fibra optica folosit pentru stabilirea diagnosticului. Scopul interventiei chirurgicale consta in indepartarea excesului de mucoasa cu efect obstruant, deschiderea meaturilor si orificiilor sinusale obstruate si facilitarea drenajului sinusal. De asemenea, in timpul interventiei chirurgicale se pot corecta o serie de anomalii anatomice ca: deviatia de sept, indepartarea polipilor nazali, imbunatatind astfel respiratia. istrarea de steroizi inhalatori sau cure de antibiotice periodic mai pot fi necesare. In cazul in care infectia sinusala persista, e nevoie de investigatii suplimentare. Se poate efectua cultura bacteriana in timpul unui consult de rutina sau in timpul interventiei chirurgicale, ce poate evidentia fie infectie cu germeni anaerobi, necesitant un spectru diferit de antibiotice, fie infectie fungica, necesitand istrarea de medicamente antifungice. Profilaxie Evitarea infectiilor de cai respiratorii superioare:

 vaccinarea precoce impotriva virusului influenzae, pentru a evita infectia gripala si in consecinta evitarea infectiei de cai respiratorii superioare; alte medicamente antigripale ca Relenza sau Tamiflu, pot preveni infectia gripala, in cazul in care sunt istrate chiar la inceputul aparitiei simptomatologiei;  igiena riguroasa a mainilor si evitarea ului cu persoane ce prezinta simptome de infectie respiratorie superioara;  preparatele pe baza de carbonat de zinc (Cold-Eeze si altele) s-au dovedit eficiente in reducerea duratei simptomelor de raceala;  evitarea stresului si dieta bogata in substante antioxidante, mai ales fructe si legume proaspete, intens colorate, ajuta la intarirea sistemului imunitar. Managementul episoadelor sezoniere de sinuzita:  este foarte importanta evitarea alergenilor de mediu, in cazul persoanelor cu antecedente de sinuzita la acesti alergeni; in cazul in care acest lucru nu este posibil, se recomanda folosirea de preparate decongestionante si altele asemanatoare prescrise de medic; in cazul unui episod acut se pot folosi antihistaminice sau spray-uri nazale decongestionante;  pacientii cu episoade sezoniere de alergii pot beneficia de perioade de tratament cu medicamente antihistaminice nesedative;  se recomanda evitarea plimbarilor indelungate in aceste perioade cu eliberare crescuta de alergeni in mediu, inchiderea ferestrelor si folosirea de aer conditionat ce filtreaza alergenii; agentii umidifianti pot fi utili. Mentinerea unei hidratari adecvate:  mentinerea unei igiene sinusale adecvata prin consumul de lichide, ce mentine o secretie sinusala eficienta;  evitarea zborului cu avionul: daca acest lucru nu este posibil, se recomanda utilizarea de spray-uri nazale decongestionante, inainte de decolare, pentru mentinerea libera a sinusurilor;  folosirea de spray-uri nazale saline, ce mentin umiditatea cailor nazale, ajutand astfel la indepartarea eficienta a agentilor infectiosi; efectuarea de bai de aburi periodice poate fi utila. Evitarea ului cu alergenii de mediu: 

persoanele cu sinuzita cronica trebuie sa evite regiunile sau activitatile ce le pot agrava afectiunea, precum fumatul activ sau pasiv de tigarete sau inotul in piscine cu apa clorinata.