Curs 1 Amibiaza 716v1x

1

Curs 1 Parazitologie Definiţie. Clasificare.

2

Definiţie • Parazitologia medicală studiază vieţuitoarele de o mare varietate de formă şi organizare internă care pot determina boli ale omului sau animalelor. • Parazitologia este un domeniu important dat fiind mortalitatea înaltă la nivelul globului determinată de paraziţi. • Parazitul e un organism viu care foloseşte drept mediu de viaţă un alt organism, pe care îl spoliază şi care îi mediază total sau parţial relaţiile cu mediul înconjurător. • Acţiune: spoliatoare, mecanică, iritativă, toxică, proinfecţioasă.

3

Clasificare • Paraziţii omului sunt clasificaţi în două grupuri: Protozoa şi Metazoa. • Protozoarele sunt organisme unicelulare cu model de organizare eucariot. • Metazoarele sunt organisme pluricelulare şi au funcţiile asigurate de diferite organe şi sisteme.

4

Protozoare • Organisme unicelulare cu dimensiuni de 2-100 µm. • Citoplasma este acoperită de o membrană celulară şi conţine numeroase organite ca reticul endoplasmic, mitocondrii, granulaţii digestive, vacuole. • Diviziunea poate fi simplă, asexuată sau poate include două faze, sexuată şi asexuată.

5

Clasificare- după organele de mişcare, după modul de reproducere 1. 2. 3. 4.

Rhizopoda- amibe Flagellata – flagelate cavitare și sangvine CILLIATA-ciliate. SPOROZOA-toxoplasma, malaria.

6

7

FIZIOLOGIE protozoare • Necesităţile nutriţionale ale protozoarelor sunt simple. • Amibele, flagelatele se hrănesc prin pinocitoză sau prin fagocitoza particulelor solubile. Respiraţia este anaerobă. • În condiţii nefavorabile se transformă în chist care are un strat extern foarte rezistent şi gros.

8

METAZOARE • Aparţin regnului animal. Sunt clasificate în: 1. Helminţi sau viermi; 2. Artropode. 1.

Helminţii sunt organisme multicelulare, alungite şi simetrice bilateral. Majoritatea au dimensiuni mari (mm-metri). Suprafaţa le este acoperită de o structură acelulară numită cuticulă. Au organe de prindere.

9

Helminţii Helminţii au sisteme excretorii şi nervoase primitive. Nu au sistem circulator. • Se clasifică în: 1. Plathelminţii sunt viermi plaţi au corpul turtit dorsoventral, au structură simplă, primitivă şi aparat de reproducere hermafrodit. 2. Nemathelminţii, viermi cilindrici au un sistem digestiv complet şi organe de reproducere separate. •

10

Fiziologie • Necesităţile nutriţionale ale viermilor sunt prin ingestia activă a ţesuturilor umane sau a fluidelor organismului uman sau prin absorbţia pasivă a nutrienţilor din organismul uman. Helminţii au nevoie de multă energie pentru motilitate şi metabolizează glucoza depozitând nutrienţii în glicogen. • Respiraţia este anaerobă, dar larvele au nevoie de oxigen.

11

Fiziologie viermi • Stratul lor protector este cuticula. • Produc enzime care distrug celulele gazdei şi celulele imune. • Pot altera caracterele antigenice ale celulelor de suprafaţă evadând din faţa răspunsului imun.

12

Metazoare • Taenia solium, • Ascaris lumbricoides

13

Artropode •

Sunt organisme multicelulare, complexe care pot determina direct infestarea omului sau, indirect, prin infestarea vectorilor. Sunt organisme segmentate având corp segmentat, sistem nervos şi digestiv.

14

Artropode • Sarcoptes, • Pediculus capitis.

15

Generalităţi despre Protozoare • Protozoarele pot coloniza orofaringele,duodenul, intestinul,tractul urogenital ale omului. • Majoritatea acestor protozoare aparţin amibelor şi flagelatelor. • Transmiterea se face pe cale fecal-orală sau genitală. Controlul se poate face printr-o clorinare şi filtrare bune ale apei.

16

AMIBE Sunt microorganisme unicelulare care au două faze ale vieţii: 1. Faza vegetativă în care sunt mobile –trofozoit; 2. Faza de chist este faza de rezistenţă în care microorganismul este în stare latentă, rezistent dar infecţios. •

17

Clasificarea amibelor

18

Fiziologie Corpul este uşor deformabil, nu au perete celular Mobilitatea le este asigurată prin pseudopode. Chistul este imobil. Sunt numeroase specii saprofite: Entamoeba hartmanni, Ent. gingivalis, Endolimax nana. • În ape (piscină, lacuri) trăiesc amibe care pot deveni patogene: Naegleria, Acanthamoeba (meningite). • • • •

19

Genul Entamoeba • Specia patogenă este Entamoeba histolytica. • Colonizează intestinul gros. • Trofozoiţii şi chiştii se găsesc în fecale: Forma magna (leziune): citoplasmă fin granulară, cu vacuole şi hematii 20-50μm, histolitică, foarte mobila, Forma minuta: 10-20μm, nepatogenă, se închistează,

Forma chistică: 10-20μm, ovalară, 1-4 nuclei, corpusculi cromatozoizi. • Importantă diferenţierea de amibele saprofite.

20

Forma chistică

21

Trofozoit

22

23

24

Epidemiologie • E. histolityca este răspândită pretutindeni. • Incidenţa maximă a bolii este în ţările tropicale şi subtropicale care au o proastă igienă. Aici incidenţa bolii poate ajunge la 50%. • Sunt numeroşi purtători. Transmiterea se face prin fecale. • Infecţia este o problemă în comunităţile de handicapaţi, de bătrâni, în închisori.

25

Ciclu de viaţă al amibelor

26

Patogeneza amibelor

27

Patogeneză • În stomac sunt eliberaţi trofozoiţii din chişti. 1. AMIBIAZA INTESTINALA • Trofozoiţii se divid prin diviziune simplă şi aderă de mucoasă (colon), produc necroză a epiteliului intestinului gros. • Apar ulceraţii ale mucoasei , inflamaţie, hemoragie şi infecţie bacteriană secundară (abces “în buton de cămaşă”). Mucoasa e eliminată+puroi (scaune mucosanghinolente – dizenterie amibiana). Perforaţii, fistule. 2. Poate apare invazia prin mezenterice cu formarea de infecţii sub formă de abces în organe profunde: ficat, plămîni, creier, inimă (amibiaza extraintestinală).

28

Leziune în “buton de camaşă”

29

Amibiaza extraintestinală • • • •

Hepatomegalie, Infecţii acute, Abces (leziune focală cu perete fibros), Complicaţii la nivel pulmonar, pleural, peritoneal.

30

Aspect clinic • • 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Sunt asimptomatici pacienţii cu imunitate bună. Simptome: Disconfort abdominal, Durere în fosa iliacă dreptă; Scaune muco-sanguinolente 5-15/zi; Tenesme; Febră, frisoane în formele extraintestinale; Semne specifice organului implicat.

31

Diagnostic • Date epidemiologice, clinice, anatomopatologice, • Examen coproparazitologic repetat care evidenţiază trofozoiţi, chişti, hematii în fragmente mucosanghinolente. • Examene ecografice pentru localizări extraintestinale, puncție pleurală • Detecţia de antigene , anticorpi (RFC, ELISA). • PCR.

32

Tratament • Metronidazol, Emetina, Iodoquinol.

• • • •

Prevenire Avizarea turiştilor; Clorinarea apei; Evitarea folosirii de fructe şi legume nespălate.